Beloved

Se cade să explic în două, trei vorbe cine sunt și care e ideea cu blog-ul acesta. Numele meu este Andreea. Am 28 de ani și am bucuria să fiu mama a trei copilași minunați. Am avut onoarea de a fi soția lui Vlad timp de 7 ani. Soțul meu a murit în octombrie 2016 din cauza unui accident de parașutism.

 

Îmi e foarte dor de el! 

 

Ceea ce vei găsi pe acest blog sunt cuvinte scrise cu gândul la el, spre folosul oricui consideră că îi face bine să le citească.

 

Am numit blogul “beloved” (cea iubită) pentru că printre rânduri vei întrezări o poveste de dragoste… sau chiar două: una cu un sfârșit prematur și una fără sfârșit.

 

Povestea noastră – a lui Vlad și Andreea e frumoasă. Ne cunoșteam de când eram copii. Ne-am îndrăgostit unul de celălalt pe vremea când aveam 15 ani. Am fost colegi de bancă și iubiți. Cu mici întreruperi am fost prieteni timp de 6 ani, apoi la 21 de ani ne-am căsătorit. Ne-am bucurat de viață împreună. Am avut o căsnicie cu de toate – ca noi toți. Am avut pasiuni comune… și am iubit (poate puțin prea mult) adrenalina. M-a cerut în căsătorie în timp ce escaladam o stâncă în Cheile Turenilor. Mi-a făcut cadou o motocicletă în primul an de căsătorie. Tot în primul nostru an în calitate de soț și soție ne-am apucat de parașutim. Cu ultimii bani de la nuntă am cumpărat prima noastră parașută. Astfel, iarna o petreceam pe snowboard, vara ne străduiam să adunăm bani pentru a “face salturi”. Așa l-am anunțat că sunt însărcinată cu prima noastră fiică: “Iubi, ne trebuie o parașută mai mică, asta nu e bună pentru viitorul nostru copilaș”. După ce s-a născut Zara(fiica noastră cea mare), eu am sărit mai puțin și el mai mult. S-a bucurat că a ajuns instructor… și eu m-am bucurat pentru el. Am avut o căsnicie scurtă, frumoasă și intensă, concentrată – cât pentru o viață întreagă.

 

Îmi pare rău că s-a sfârșit!

 

Cealaltă poveste pe care o vei descoperi în cuvintele mele este Povestea noastră - a mea cu Dumnezeu. Aceasta este veșnică. A început înainte să mă nasc și nu se va sfârși niciodată. Este modelul oricărei iubiri frumoase, inspirația și motorul relației mele cu Vlad. Iubirea lui Dumnezeu pentru mine este motivul pentru care sunt “beloved”(iubită) și atunci când am, dar și atunci când nu am bărbat. Datorită Lui nu sunt nici singură, nici disperată, nici supărată pe “soartă”.

 

Eu Îl iubesc pe Cel ce știe mai bine… și am încredere în El.

 

Acestea fiind spuse, rămâne de văzut ce va lua naștere de aici.

 

Până una alta, îți mulțumesc ție că îți pasă suficient de mult încât să citești. Sper să îți fie de folos!